Publicarea lucrărilor
Lucrările acceptate după procedura de recenzie vor fi publicate într-un volum special al revistei Studia Romanica et Anglica Zagrabiensia, care acceptă articole într-una din următoarele limbi: română, franceză, italiană, portugheză, spaniolă, engleză.
Norme de (tehno)redactare pentru lucrările Simpozionului internaţional
100 de ani de romanistică la Zagreb:
tradiţie, contacte, perspective
– Lucrările vor fi publicate în mai multe volume ale revistei Studia Romanica et Anglica Zagrabiensia.
– Articolele trebuie să fie redactate într-una din următoarele limbi: franceză, portugheză, română, spaniolă, italiană, engleză.
– Dimensiunea articolului: până la 18.000 de semne (cu spaţii) – incluzând note, bibliografie şi anexe. Articolele cu o dimensiune mai mare decât cea menţionată nu vor fi acceptate.
– Articolul trebuie să fie trimis la adresa romanistika100@gmail.com până la 1 mai 2020.
– Font Times New Roman cu corp de literă 11, spaţiat la un rând (single), formatat cu JUSTIFY (aliniat stânga-dreapta).
– Sub titlu, în partea stângă, se vor scrie cu italice prenumele şi numele autorului, pe un rând nou denumirea instituţiei în limba în care este scris articolul, iar sub aceasta adresa de e-mail a autorului.
– Urmează abstractul în limba în care este scris articolul şi 5 cuvinte-cheie în limba articolului. Se va retrage în interior (spre dreapta) întregul paragraf şi se va folosi corpul de literă 9.
– La finalul articolului, după bibliografie, se va scrie rezumatul în limba croată sau în limba engleză, care trebuie să conţină şi titlul articolului. Este de dorit ca rezumatul să fie mai mare decât abstractul.
– La final se vor menţiona 5 cuvinte-cheie în limba rezumatului.
– Pentru titlu şi subtitluri nu se vor folosi majuscule.
– Evidenţierea unor părţi din text: cel mai bine cu italice, de evitat bold sau subliniere (underline).
– Titlurile cărţilor, ale revistelor şi ale volumelor se vor scrie cu italice.
– Citatele mai scurte se vor da în text. Citatele mai lungi se vor retrage în interior stânga-dreapta, cu corp de literă 9.
– Numărul notelor de subsol se va scrie după semnul de punctuaţie.
– Să se ţină cont ca semnele de punctuaţie să fie în conformitate cu ortografia limbii în care este redactat articolul.
– Referinţele bibliografice nu se vor indica în note de subsol, ci în text, în felul următor: (Filipović 1998: 56); dacă sunt mai mulţi autori ai aceleiaşi lucrări: (Regula/Jernej 1965: 72); dacă se referă la mai multe lucrări: (Muljačić 1992: 56; Berruto 1994: 103). Dacă numele autorului se menţionează în text, atunci se va trece în paranteză după numele respectiv doar anul şi numărul paginii. Se poate menţiona o siglă în bibliografie şi în loc de numele autorului şi anul publicării se poate folosi acea siglă în referinţe (a se vedea exemplul menţionat mai jos).
– Notele de subsol se vor scrie doar pentru informaţii suplimentare şi pentru comentarii; în notele de subsol referinţele bibliografice se vor scrie ca în text.
– Bibliografia se va scrie conform modelului:
– Carte:
Berruto, Gaetano (1994). Semantika [trad. Iva Grgić], Zagreb: Izdanja Antibarbarus.
– Articol (capitol) în carte, volum etc.:
Renouf, Antoinette (1987). Corpus Development, in: Looking Up: An account of the COBUILD English Language Dictionary [ed. John Sinclair], London / Glasgow: Collins ELT, pp. 1-40.
– Articol în revistă:
Filipović, Rudolf (1998). Hrvatska leksikografija u okviru europske leksikografije, in: Filologija, 30-31, pp. 1-8.
– Articol pe o pagină web:
Patota, Giuseppe (2019). La lingua di Cesare Pavese, http://www.treccani.it/magazine/lingua_italiana/articoli/percorsi/percorsi_223.html (15/12/2019).
– Articol într-o revistă electronică:
Kovačec, August (1966). Quelques influences croates dans la morphosyntaxe istroroumaine, in: Studia Romanica et Anglica Zagrabiensia, 21-22, pp. 57-75, https://hrcak.srce.hr/index.php?show=clanak&id_clanak_jezik=219637 (20/10/2018).
– Dacă doriţi să evidenţiaţi o anumită ediţie a cărţii sau anul primei ediţii:
Deanović, Mirko / Jernej, Josip (91994). Hrvatsko-talijanski rječnik, Zagreb: Školska knjiga [prima ediţie 1956]
– Aşa cum am menţionat mai sus, se poate folosi o siglă pentru o anumită lucrare pentru a fi citată mai uşor:
DELI = Cortelazzo, Manlio / Zolli, Paolo (1999). Dizionario etimologico della lingua italiana, Bologna: Zanichelli.
